Durata de recuperare a investiției reprezintă, așa cum este ușor de intuit, timpul necesar recuperării în întregime a investiției realizate. Recuperarea se realizează din profitul (sau din venitul net) adus de noua investiție, după ce aceasta este finalizată și dată în exploatare.

Calculul duratei de recuperare a investiției este deosebit de util în cazul unui start-up și permite antreprenorului să estimeze numărul de ani, de luni sau de zile până când cheltuielile cu investiția vor fi recuperate integral.

La finalul acestui articol poți descărca în mod gratuit o aplicație ce te va ajuta să calculezi durata de recuperare a investiției, în funcție de ipotezele proiectului tău.

Atunci când facem o investiție, ne punem întotdeauna problema recuperării investiției inițiale într-un termen cât mai scurt, însă acest lucru depinde în principal de doi factori:

  • valoarea investiției inițiale;
  • mărimea profiturilor viitoare pe care noua investiție le generează.

Astfel, cu cât investiția este mai mare, iar profiturile mai mici, cu atât mai mult va dura până la recuperarea integrală a investiției inițiale.

Din contră, dacă investiția inițială este mică, iar profiturile generate de afacere sunt importante, durata de recuperare va fi redusă.

De aici se poate desprinde o primă observație: durata de recuperare a investițiilor realizate prin intermediul fondurilor nerambursabile este mai mare decât în cazul proiectelor susținute cu fonduri private (fie proprii, fie prin intermediul creditelor bancare).

Acest lucru se petrece întrucât în cazul unei investiții realizate din fonduri proprii avem o libertate mai mare în a ne alege tehnologia și procedurile de urmat, astfel că și costurile asociate acestora sunt mai mici.

durata de recuperare a investitiei

Cu toții avem așteptări în ceea ce privește o durată de timp rezonabilă în cazul recuperării unei investiții, iar acest lucru depinde, pe de altă parte, și de domeniul în care investiția se realizează.

Spre exemplu, o investiție în domeniul IT se va recupera mult mai rapid decât în cazul unei investiții în domeniul imobiliar.

Dacă dorim să începem o afacere de web design, avem nevoie de un laptop, câteva softuri și o conexiune la internet, iar activitatea ne-o putem începe în ziua în care am am obținut aceste lucruri.

În schimb, o investiție imobiliară, în fucție de complexitatea ei, va presupune avize și autorizații, realizarea unor lucrări de construcții, amenajări interioare, recepția lucrării și abia apoi fructificarea investiției prin vânzare sau închiriere.

În cazul în care vorbim de achiziția unor echipamente care ar urma să fie incluse într-un flux de producție, ne-am dorit ca recuperarea investiției să se petreacă înainte ca uzura morală și fizică să le facă de nefolosit. În acest fel, am putea înlocui utilajele pentru a asigura continuitatea producției și am rămâne și cu un profit.

Cum se calculează durata de recuperare a investiției

Durata de recuperare a unei investiții se va calcula parcurgând șase pași ușor de înțeles și de aplicat:

1. Mai întâi, vom estima investiția necesară

Înainte de toate, va trebui să stabilim care este investiția pe care trebuie să o realizăm, astfel că va trebui să stabilim bugetul proiectului.

Atunci când realizăm o investiție pe cont propriu, putem lua în calcul achiziționarea unor utilaje la mâna a doua, pentru a reduce costurile inițiale, însă acest lucru nu este niciodată posibil în cazul în care investiția se realizează prin intermediul unor fonduri nerambursabille.

Mai mult, realizarea unei investiții prin fonduri nerambursabile face obligatorie parcurgerea anumitor proceduri care vor genera, la rândul lor, costuri suplimentare.

Pentru exemplificare, să presupunem că avem nevoie de a face o investiție inițială de 120.000 de lei.

2. Apoi, vom estima veniturile pe care afacerea le poate genera

Pasul următor al exercițiului nostru îl reprezintă estimarea veniturilor pe care afacerea le poate genera, atunci când proiectul va fi realizat integral.

La fel ca și în cazul investiției inițiale, trebuie să găsim o justificare pentru valorile prezentate în acest capitol.  Dacă estimăm investiția inițială pe baza unor oferte de prețuri, veniturile pe care afacerea le poate genera în viitor trebuie să se bazeze pe următoarele informații:

  • care va fi capacitatea maximă de producție a fabricii noastre?
  • cât vom reuși să comercializăm din producția realizată?
  • care sunt prețurile de vânzare practicate pe piață?

Veniturile se obțin prin înmulțirea numărului de bucăți vândute cu prețul unitar de vânzare, iar în exemplul nostru am presupus că vom obține venituri de 200.000 de lei în primul an.

Ulterior, pe măsură ce compania își va consolida poziția pe piață, putem estima că va vinde mai mult de al un an la altul, realizând venituri în creștere.

3. Orice afacere presupune anumite costuri de funcționare

Dacă am estimat veniturile, vom estima și cheltuielile pe care orice afacere trebuie să le asigure pentru a funcționa.

În această categorie va trebui să includem toate cheltuielile pe care afacerea le va suporta:

  • cheltuieli cu salariile și contribuțiile sociale;
  • cheltuieli cu chiriile spațiilor utilizate;
  • cheltuieli cu combustibilul;
  • materiile prime și utilitățile necesare;
  • rate bancare la eventuale credite și contracte de leasing;
  • orice altă cheltuială care intervine în activitatea societății.

Și pentru că la pasul următor trebuie să estimăm profitul sau venitul net, în această categorie vom include și impozitele și taxele pe care firma va trebui să le plătească statului.

În mod evident, societatea ar trebui să înregistreze cheltuieli mai mici decât veniturile, astfel întreaga activitate ar fi afectată. În exemplul ales, am presupus că societatea va obține în primul an cheltuieli de 180.000 de lei, aflate în creștere în anii următori.

Macro training cursuri acreditate

Curs Practic pentru Scrierea Proiectelor cu Fonduri Nerambursabile

Invata cum sa accesezi Fonduri Nerambursabile cu Succes.

4. Determinarea profitului sau a venitului net al afacerii

După ce pașii anteriori au fost parcurși, profitul poate fi obținut, într-o variantă simplistă, prin diferența dintre veniturile obținute și cheltuielile suportate de către societate.

Astfel, profitul sau venitul net al afacerii va fi de 20.000 de lei în anul întâi, iar formula de calcul va fi aceeași pentru fiecare an în parte.

5. Stabilirea duratei de funcționare a investiției

Durata de funcționare a investiției reprezintă perioada în care tehnologia va putea fi utilizată. Atunci când va fi necesară o nouă înlocuire a utilajelor, înseamnă că cele achiziționate prin acest proiect au ajuns la finalul duratei normale de funcționare.

Utilizarea acestor utilaje în continuare nu s-ar mai justifica, din cauza faptului că uzura fizică și morală ar determina o productivitate scăzută și cheltuieli ridicate privind reparațiile și întreținerea lor

Concret, am estimat că durata de funcționare a investiției în exemplul ales va fi de șase ani.

6. Determinarea ratei de actualizare

Așa cum am menționat anterior, durata de recuperare a investiției se determină în funcție de valoarea investiției inițiale (stabilită la punctul 1) și profitul înregistrat de companie din activitatea finanțată (obținută la punctul 4 de mai sus).

Totuși, afacerea nu va obține tot profitul într-un singur an, ci pe o durată de timp mai îndelungată, până la încheierea duratei de funcționare a investiției (punctul 5). Astfel, profiturile viitoare vor trebui actualizate și aduse la o valoare din prezent.

Spre exemplu, dacă am avea de ales între o primi o sută de lei astăzi sau o sută de lei peste doi ani, am prefera cu toții să primim banii acum. În schimb, dacă ni s-ar oferi posibilitatea de a primi două sute de lei peste doi ani, în loc de o sută de lei de acum, am ezita, iar alegerea nu ar fi ușor de făcut.

Astfel, rata de actualizare reprezintă rata rentabilității folosită pentru a converti o suma de bani care trebuie primită în viitor, în valoarea ei prezentă. Teoretic, aceasta trebuie să reflecte costul de oportunitate al capitalului.

În cazul fondurilor nerambursabile, determinarea ratei de actualizare este o sarcină simplă: este întotdeauna impusă prin ghidul solicitantului, astfel că nu trebuie (și nici nu avem posibilitatea) să o determinăm singuri.

În cazul proiectelor finanțate din fonduri nerambursabile, rata de actualizare recomandată de către Comisia Europeană este de 5%, ea putând fi modificată de către statele membre. Întrucât România nu a propus o altă rată, în cazul proiectelor finanțate cu fonduri europene vom folosi rata de 5%, cu excepția proiectelor realizate în agricultură și spațiul rural, prin intermediul Programului Național de Dezvoltare Rurală. În acest caz, rata de actualizare este de 8%.

Mai jos poți descărca gratuit exemplul utilizat de noi pentru determinarea duratei de recuperare a investiției.

Durata de recuperare a investiției calculată conform indicațiilor de mai sus este de patru ani, trei luni și 14 zile.

Îți poți crea propriul tău scenariu, iar în acest caz vei putea estima durata de recuperare a propriei tale investiții.

Pentru a face asta, va trebui să completezi celulele gri din excelul atașat mai jos.

Curs practic scriere proiecte

Durata de recuperare a investiției

Descarcă gratuit aplicația

DESCARCA GRATUIT GHIDUL

"5 PASI PENTRU A ACCESA FONDURI NERAMBURSABILE IN SIGURANTA"

 

Descoperi din ghid:

Strategii pentru accesarea fondurilor în siguranță. 

Ce documente trebuie să pregătești?

Ce etape parcurge proiectul? 

Ce fonduri sunt disponibile?

Verifica adresa de email pentru a beneficia de ghidul nostru!

Share This